E gata!

Inauntrul lui veti gasi poezii si proze, vechi si inedite, unele in aromână, altele in româna literară, apartinand unei intregi pleiade de consacrati si de aspiranti, printre care: Matilda Caragiu Marioţeanu, Cristiana Şacu, Nicolae Batzaria, Sterică Fudulea, Stelian Damov, Thede Kahl, Gică Gică, Mihai Marinache, Doina Florina Costache, Teohar Mihadaş, Nicoleta Rafticu, Simona Pufleni, Constantin Hogea, Emil Carageorge, Ştefan Caraman, Cola Fudulea, Kira Iorgoveanu Mantsu, Mariana Bara, Ion Tutunea – Hercinicul, Olimpiu Vladimirov, George Murnu, Tacu Piceava, Sirma Guci, Dumitru Garofil, Gică Godi, Mihaela Şuţu, Constantin Stere ş.a. Pe linga acestea, almanahul beneficiaza de o generoasa colectie de ilustratii.
Lansarea va avea loc joi, 11 februarie, la Hotel City din Tulcea, in cadrul unei receptii private oferite de sponsorii prin amabilitatea carora a fost posibila aceasta aparitie.
Cei interesati de posesia unui exemplar vor putea primi detalii dupa lansare.

Moştenirea Marii Doamne

Se implineste deja un an de cand Matilda Caragiu-Marioţeanu, Marea Doamna a lingvisticii si a aromanilor a intrat in eternitate. Mostenirea sa este fabuloasa: studii, cercetari, lucrari despre aromani in toate limbile de circulatie internationala. Totul pentru a atrage atentia lumii intregi ca intr-un colt al Europei niste oameni nu vor sa isi piarda identitatea. Si a facut-o mai bine decat o vor face vreodata pseudospecialistii care astazi inventeaza povesti despre “makedonarmânji” si pretentii minoritare in Romania.
Am descoperit pe site-ul Radio Romania International, unul dintre ultimele interviuri (poate chiar ultimul?), pe care Marea Doamna l-a acordat in 2007, la implinirea a 80 de ani, Irinei Paris Naum si regizorului Toma Enache. Este un fel de testament: ne lasa in grija munca ei de-o viata si ne cere scuze pentru lucrarile neterminate. Mai presus de toate insa, Matilda Caragiu nu va ezita sa-si reafirme, cu putin timp inainte de a ne parasi, credo-ul sau. Am ales din interviu acest pasaj, uimitor pentru felul in care lingvista cere sa-i fie judecata opera incomensurabila (pentru cei care nu inteleg perfect aromâna, l-am transpus in daco-română):

“Ţi s-vă dzăc tora armân’il’i s-mpărţără ştits multu ghini, aestă mi doari multu, nu him tuţ pi ună, nu him. Işiră oamin’i ţi dzăc, ş-ma multu aoa tu Românie. Căţe nu dzăc aestu lucru aţel’i ditu xeani, dit Peninsula Balcanică, dit Gărţie, dit Arbinişie, ma dzăţem noi aoa. Noi aoa vinim ca armân’i ş-tora u scoasiră că noi nu him român’i, că him altuţiva, armân’il’i va s-dzâcâ nu suntu român’i, suntu altu popul, cum dzăc el’i, au altă limbă şi au altă scrieari. Tuţ oamin’il’i a noşţă di ună etă scriară cum ştim noi că să scrie armâneaşti ş-tora u alăxiră şi scriu altă soie. Maş tra s-nu undzească cu scriearea românască literară. Aestă easti ună alumtă tora ţi mi doari suflitlu, nu vream aestu lucru că mini lucrai ună bană ti armânami cum dzăseşi tini şi suntu oamin’i şi boţ ţi dzăc că nu am adrată ţiva ti armânami. Tora cari easti averlu, s-lu spună Dumnidză. Mini ma multu di ahăt nu pot să spun.”

“Ce sa va spun, acum aromanii nu mai sunt uniti, stiti foarte bine, asta ma doare mult, nu suntem toti la unison, nu suntem. Au aparut oameni care zic altceva, si mai mult aici, in Romania. De ce nu zic lucrul asta cei din strainatate, din Peninsula Balcanica, din Grecia, din Albania, dar spunem noi aici. Noi aici am venit ca aromâni si acum au scos-o ca noi nu suntem români, ca suntem altceva, aromânii va sa zica nu sunt români, sunt alt popor, cum zic ei, au alta limba si alta scriere. Toti ai nostri dintotdeauna au scris cum stim noi ca se scrie aromâneste si acum au schimbat-o si scriu altfel. Numai ca sa nu semene cu scrierea românească literară. Ma doare sufletul pentru conflictul asta de acum, nu vroiam asa ceva, ca eu am lucrat o viata intreaga pentru armâname, asa cum ai spus tu si acum apar oameni si voci care spun ca nu am facut nimic pentru armâname. Acuma, care este adevarul, sa spuna Dumnezeu. Eu mai mult de atat nu pot sa spun.”

O gheată numărul 45

“Sunt acelaşi Hagi, cu aceeaşi pasiune pentru fotbal. Am academia, sunt fericit şi mă gândesc că, dacă tot suntem în 2010 şi am jucat cu numărul 10 pe tricou, poate anul acesta îmi va aduce şi o provocare personală“. Din nou antrenor? “Da. Vorbim la toamnă“. Acestea sunt declaratiile facute de Gica, ieri, in ajunul sarbatoririi unei varste rotunde.
Aflati alaturi de el in Antalia, puştii de la Academia de Fotbal “Gheorghe Hagi” n-au ratat prilejul şi i-au pregătit o surpriză. Când “Regele” a intrat în restaurant, jucătorii erau înşiraţi pe două rânduri și toţi au început să cânte “La mulţi ani!”, pe acordurile melodiei “Să nu-mi iei niciodată dragostea”, una dintre favoritele lui Hagi. Fostul mare decar a tăiat tortul imens care-l aştepta, dar adevarata surpriză abia acum avea sa urmeze: o copie a ghetei de aur! “Mi-aţi adus o gheată de picior drept! Nu ştiaţi că eu am fost stângaci?“, a fost replica marelui fotbalist.

Despre cariera lui nu mai este nimic de amintit. O cunoastem pina in cele mai mici detalii, cu succese si ratari, iubiri si regrete, campionate si campioane. Dar mai presus de toate cu noptile fierbinti petrecute in strada de milioane de romani innebuniti de fericire.
Astazi Hagi implineste 45. Vor mai trece cu siguranta multi ani pina cand un alt aroman va reusi sa patrunda la fel de adanc in constiinta romanilor.
Tră mulţă añi, Yoryi.

Blestemul Becali

Nu a cazut asupra Romaniei, nu a cazut asupra machidonilor, deocamdata l-a lovit doar pe Mutu. Si, ca orice blestem serios, poate fi dezlegat numai cu bani. In functie de valoarea blestematului, cu bani multi, vreo 75.000 de euro.
“Din ce am văzut acum, se schimbă situaţia. Dacă omul a luat medicamente contrafăcute, dacă o fi adevărat asta, au şmecherit ăia medicamentele. Eu nu am fost de acord iniţial cu el pentru că am spus «Băi nenorocitule, ai avut o dată probleme, acum iar?». Eram intrigat. Dar ce văd acum, nu are nicio vină.
M-aş bucura dacă ar scăpa, ca să-mi dea banii, că altfel nu mai văd banii de la el. 75.000 de euro are să-mi dea. Să-mi dea banii şi îi şi transmit «Dacă nu dai banii acum, o să-ţi găsească cocaină. O să iei cine ştie ce, aspirină, şi o să-ţi găsească cocain㻓.
Întrebat de o jurnalistă dacă nu îl poate înţelege pe Mutu privind datoria pe care o are jucătorul către finanţator, atacantul român fiind dator şi clubului Chelsea, Becali a răspuns: “Te-ai îndrăgostit de el? Îl iubeşti pe Mutu? Să-mi dea banii mei! Mutu te primeşte cum te primesc eu? Dar Mutu are siluetă, ia sibutramină, îi dă potenţă. Îi iei apărarea lui Mutu. De ce să mă gândesc eu la Mutu? Pe tine te interesează, sibutramină e şi la potenţă. Să-mi dea banii mei pe care i-am dat de şapte ani. L-am blestemat atunci, pac şi-a rupt genunchiul, pac şi-a rupt cotul, acum, pac sibutramină. O să scape acum, dar dacă nu-mi dă banii, o să iasă metamină. O să ia Vitamina C şi o să iasă Amfetamină”, a glumit Becali.Întrebat dacă mai ştie de ce i-a dat banii lui Mutu, Gigi a răspuns ironic: “Pentru medicamente. Avea nevoie să facă o fabrică de medicamente ca să nu fie contrafăcute. Grăunţe..”
Via Mr.Sport

Emigrarea în România

“In anii de dupa 1926 (in special in 1928) mari valuri de aromâni au migrat in România. Primii aromâni au venit in anul 1926 in provincia, româneasca pe atunci, Durustor din Dobrogea de sud. Ei erau originari din localitatea Pirdop-Lazane (Anton) din Bulgaria. Emigrarea aromânilor s-a incheiat in 1932. Dobrogea de sud ajunge sa fie populata in scurt timp cu cel mai mare numar de aromani si megleniti vlahi din regiune. Aici au intrat in contact, in parte pentru prima data, grupe de aromani din diferite zone. In anul 1940 aromanii din Dobrogea de sud s-au vazut nevoiti sa emigreze din nou, deoarece Romania a cedat Bulgariei acest teritoriu. In Dobrogea de nord ei s-au asezat in judetele Constanta si Tulcea. Cu exceptia unei mici grupe din satul Osen (Tutrakansko), toti aromanii au fost nevoiti sa paraseasca localitatile din sudul Dobrogei, devenita intre timp teritoriu bulgaresc. Numeroasele migrari a mari grupe de populatie aromâna din sudul Peninsulei Balcanice au reprezentat momente cruciale in viata comunitatii si au dus la formarea unor noi tipuri de identitate.
In România am intervievat gramusteni originari din Bulgaria, care pareau sa regrete faptul ca si-au parasit vechile locuri, si altii care considerau benefica migrarea lor. In Dobrogea, aromanii au gasit un mediu ce le era total strain (campia de stepa) si au fost siliti sa se ocupe de agricultura, domeniu ce pina atunci le era necunoscut. In Romania nu si-au mai putut practica indeletnicirea traditionala – pastoritul mobil. Pentru aromâni, stabilirea definitiva in zona de campie a reprezentat o necesitate neplacuta, deoarece pina atunci muntii reprezentasera mediul lor de viata. Cu toate ca mare parte dintre cei imigrati in Romania in perioada 1926-1940 considerau România ca fiind propria patrie, sunt printre ei multi ce au imigrat numai cu gandul de a-si castiga o mai buna situatie economica. Insa prin mediul natural dat, care conditioneaza tipul cultural si de viata, dar si o alta mentalitate, diferenta de “mucañi”, cum îi numesc aromânii pe români, este mare cu toate ca dialectal se inrudesc.“
Thede Kahl – Istoria Aromânilor, 2006, pp. 148-149 (sublinierile imi apartin)

dr. Thede Kahl la Eschibaba

La cererea insistentă, agasantă si unanimă a cititorilor

In caz ca mai vedeti si scrisul, asa arata acum Simona Halep.

Uups! Încep să apară avantajele “minorităţii aromâne”…

Foarte frumos, n-am ce zice… N-am reusit sa obtinem scoala, biserica si alte avantaje pentru “limba aromana”, dar solicitarea statutului de minoritate are deja efecte: am ajuns in revistele de scandal… Bravo, makedonarmânji ! Ce bine arata un articol despre aromani printre link-uri catre averea din contrabanda a lui Done si jucariile sexuale ale constantenilor…

Papu la Eurovision!

S-a definitivat shortlist-ul pentru Eurovision! Printre finalisti se afla si trupa Zero, cu a lor piesa “Lay Me Down”.
Pentru cei care nu stiu, Zero este formatia care asigura fondul muzical la ora fericita pe care o are Maruta zilnic la ProTV. Trupa înseamnă Laur (voce), Papu (chitară), Vlăduţ (bas), Alex (tobe) şi Oxi (platane/sampler). Pe numele real Ionuţ Bacula, chitaristul Papu este un aroman din Constanta. S-a nascut pe 24 aprilie 1981 si are toate sansele sa calce anul acesta cu trupa sa, pe urmele unei alte aromance, Elena Gheorghe, si sa ne reprezinte la Eurovision!
Nu este prima data cand Zero isi incearca norocul la aceasta preselectie. Prima lor piesă, „Come This Way”, a fost lansată în ediţia din 2008 a selecţiei naţionale pentru Eurovision şi le-a adus premiul „Best Rock Hit” la Gala „Romanian Top Hits”. Nu au reusit, dar in 2009 băieţii au dorit să demonstreze încă o dată că muzica lor merită mai multă atenţie, aşa că s-au înscris la Eurovision Song Contest cu “Sunny Days”. Faptul ca nu au reusit nici atunci să ajungă să reprezinte România la Moscova nu i-a descurajat. Anul acesta, pentru a-si spori sansele, baietii s-au inscris cu nu mai putin de 4 piese: “So Far Away”, “Cry”, “Music Starts Tonight” si “Lay Me Down”. Dintre acestea, doar ultima a reusit sa treaca de prima runda a preselectiei, cu mari emotii si cu mare noroc, obtinand 79 de puncte, la fel cu inca doua piese cu care imparte ultimele trei locuri.
Norocul lor a venit din flexibilitatea juriului: chiar daca regulamentul selectiei nationale Eurovision 2010 prevede selectarea unui numar maxim de 15 piese, juriul a decis ca, datorita egalitatii de puncte a ultimelor trei piese si tinand cont ca la unele cantece juriul va solicita compozitorilor schimbarea vocilor, in aceasta faza se considera calificate primele 16 piese.
Printre finalistii selectiei nationale Eurovision 2010 se numara Paula Seling si Kamara, Catalin Josan, Alexandra Ungureanu, Keo, Luminita Anghel, Anda Adam. Intre invinsi se numara Blaxy Girls, Alin Oprea, Florin Salam , RedBlonde si Celia. Pentru patru dintre melodiile admise in finala nationala Eurovision 2010 juriul a recomandat schimbarea interpretilor.
Asadar, dragi aromani patrioti si nu numai, ascultati si, daca va place, votati:

Varianta Djuvara

Principalul argument al celor care luptă pentru recunoasterea aromanilor ca minoritate nationala separata in România ar fi ca numai astfel ne putem pastra identitatea, prin infiintarea de scoli in “limba aromâna” si acordarea tuturor celorlalte drepturi de care pot beneficia, conform legii, numai minoritatile nationale recunoscute oficial. Astfel, acestia pun statul roman intr-o postura delicata: ori recunosc faptul ca aromanii vorbesc o limba separata de româna si deci apartin unei alte etnii, ceea ce le-ar conferi dreptul de a fi socotiti o minoritate nationala, fie accepta in continuare adevarul dovedit stiintific de catre lingvisti si anume ca aromâna este doar un dialect al limbii romane, caz in care nu le poate oferi aromanilor scoli publice si serviciu religios platit de la buget, deoarece nu au deocamdata cadrul legislativ necesar.
Istoricul Neagu Djuvara considera ca autoritatile romane pot fi blamate numai pe jumatate. “Românul crede că limbă egal naţiune. Nicăieri nu e aşa. Aici aromânii au dreptate. Nu le mai dau însă dreptate aromânilor care solicita statutul de minoritate cand afirma ca sunt o etnie separata. Aromâna este unul dintre dialectele limbii române.” Soluţia de compromis ar fi, în opinia istoricului, înfiinţarea de şcoli cu predare în aromână, prin acordarea unui statut special.
Nimeni nu-i opreste pe cei ce se considera “makedonarmânji” sa-si canalizeze energiile pentru adoptarea in România a unor legi prin care aromânii, ca vorbitori ai unui dialect românesc, sa beneficieze de un statut special, care sa le ofere o mare parte din drepturile pe care le au acum doar minoritatile nationale constituite pe criterii de apartenenta la etnii separate de români. Astfel nu va mai trebui ca o parte din aromâni sa isi fabrice o falsa identitate, pentru că lupta lor ar ramane fara obiect. Obiectul il vor avea in continuare doar anumiti politicieni care isi doresc sa ajunga binemersi in Parlament direct pe locurile dedicate reprezentantilor minoritatilor nationale!

Gigi Becali: “Nu ştiu cum să zic să inţeleagă toată lumea…”

Din scandalul flacarii violet nu putea lipsi, firesc, opinia avizată a lui Gigi Becali, care aici se afla pe domeniul lui:
“Eu i-am spus lui Hrebenciuc: Bă, voi daca ati vazut ca vin ei cu magie, voi trebuia sa aduceti apa sfintita si mir. Da’ voi ce ati facut? Ati incercat si voi cu magie si a lor a fost mai puternica.
Pe mine nu ma veti auzi vorbind niciodata despre magie. Fie alba, fie neagra. Eu cred in cuvantul si puterea Domnului, cred in Cruce. Nu ma intereseaza altceva. Si mie mi-a sarit in ochi violetul ala, dar nu stiu cum sa zic sa inteleaga toata lumea… Ei nu au facut ceva sa ii fie rau lui Geoana. Au facut aura asta energetica sa ii fie mai bine lui Basescu. Magii nu pot pune direct un presedinte. Conducatorii ii da Dumnezeu…
Si va mai spun ceva. Daca Geoana nu se ducea la Vantu, puteau sa se stranga 700 de magi, ca nu ar fi pierdut alegerile.“