În cei 19 ani de existenţă, Asociaţia Culturală „Aromânii din Albania” (ACAA) şi-a confirmat pe deplin statutul de apărător al tradiţiilor, culturii şi limbii aromânilor. În acest sens, Albania nu este un „teren viran”. Ca urmare a activităţii ACAA, autorităţile albaneze sunt astăzi dispuse să trateze cu mai multă deschidere chestiunea aromânească.
Acesta este contextul de care trebuie să ţină seama orice implicare din exterior, inclusiv a persoanelor din Franţa sau Germania care nu ne-au fost alături din anul 1991 până în anul 2008, iar acum îşi imaginează că se pot aşeza în fruntea luptei pentru drepturile aromânilor.
Istoria aromânilor nu se poate învăţa de la amatori. Pentru aromânii din Albania au mai multă importanţă scrierile unor savanţi ca Cicerone Poghirc, Petre Nâsturel, Matilda Caragiu Marioţeanu, Neagu Djuvara, Max Demeter Peyfuss, Nicolae Saramandu, şi mulţi, mulţi alţii, aromâni sau străini.
CMA nu are cuvântul ultim şi nu este unica autoritate care să le spună aromânilor cum a fost istoria, inclusiv în privinţa imigrării aromânilor în România, la începutul secolului trecut. Numeroase documente şi publicaţii stau mărturie în acest sens. Cea mai mare parte a liderilor CMA au crescut, au fost educaţi şi s-au format ca intelectuali în România, fără a suporta niciun fel de discriminare pentru că erau aromâni. Nu trebuie confundate persecuţia politică şi cea etnică. Chiar liderii de azi ai CMA sunt dovada vie că aromânii din România nu au suferit niciun fel de persecuţie etnică.
În România, aromâna s-a păstrat mai bine decât oriunde în Balcani. Cel mai bine vorbesc idiomul aromânii din România, mari şi mici.
Aromânii cer în mod legitim ca drepturile lor să fie sprijinite de România, dată fiind natura relaţiilor de înrudire lingvistică, etnică şi culturală dintre ei şi această ţară.
Cei care condamnă România pentru ajutorul acordat aromânilor nu oferă nicio alternativă reală la acest ajutor. Se mărginesc să critice şi să colecţioneze titulaturi, ca să îşi mascheze lipsa de activitate concretă. Activitatea lor este mai degrabă distructivă decât constructivă.
CMA nu poate fi o „asociaţie a aromânilor din toate statele din Balcani”, aşa cum se pretinde, pentru că nu există nicio instanţă judecătorească „balcanică” în drept să legalizeze existenţa unei astfel de asociaţii.
Cea mai mare „contribuţie” a CMA, de la înfiinţarea sa, a fost inventarea unui nou nume pentru aromâni – „makedonarmânji”. Dar, în cazul aromânilor din Albania, acest nume produce confuzia cu denumirea unui alt grup etnic – macedonenii, care au statut de minoritate naţională. Cererea CMA ca aromânii din Albania să îşi abandoneze denumirea oficială este o absurditate.
ACAA a lucrat întotdeauna pentru recunoaşterea aromânilor din Albania ca “aromâni”. În acest sens stau mărturie articolele publicate în revista “Frăţia” şi scrisoarea adresată ambasadorilor acreditaţi la Tirana, la 22 februarie 2010. Stabilirea relaţiei dintre aromâni şi celelalte ramuri ale românităţii trebuie lăsată în seama oamenilor de ştiinţă.
Vangjel Shundi, Preşedintele ACAA
adina Berciu
/ 27/07/2010Stimate Domnule Shundi,
Va felicit pentru pozitia dvs. Este extraordinara ,corecta si curajoasa.Actionati asemenea stramosilor dvs. care au luptat si au murit pt a se numi romani si pt a-si pastra limba,traditiile ,scoala si biserica lor.
La fel felicitari si pt dna Papazicu
Eu impreuna cu un gruop de cercetatori venim in Albania pe 8 august,sosim la Pogradet.Inttreprindem o cercetare referitoare la patrimoniul imaterial al farserotilor(cantece,traditii,obiceiuri,gastronomie etc) cu intentia de a pune bazele unui mic muzeu etnografic la Deviajaka alaturi de scoala.Nu v-am putut afla numarul de telefon si nici e-mail-ul.
Va rog mult sa imi transmiteti telefonul Dvs. si mail-ul ca sa ne putem vedea si discuta.Impreuna cu mine vin: Emil Tircomnicu si Virgil Coman.Proiectul nostru este sustinut material si aprobat de Departamentul Romaniklor de Pretutindeni,dl.Gherbovet ne-a ajutat si ne-a incurajat.
Va imbratisez,
Prof.univ.Adina Berciu
Izabela Papazicu
/ 27/07/2010Buna ziua dna prof.univ Adina Berciu!
Eu sunt dra Izabela Papazicu, studenta la filologie. Cartile dvs. fac parte din bibliografia care ni s-a recomandat, de aceea este o mare onoare pentru mine sa pot dialoga cu dvs. chiar pe blogul meu.
Din pacate nu va pot ajuta cu datele dnului Shundi, pentru ca atunci cand acest comunicat de presa a fost preluat aici, blogul era scris de altcineva.
Poate daca printr-o minune si dnul Shundi ar citi aceasta postare, v-ar putea raspunde.
Va multumesc mult pentru acest comentariu pe blogul meu!
armatusit
/ 28/07/2010Tirana
Asociatia Culturala “Aromanii din Albania”
Vangjel Shundi tel +355 4 234 764
mail: ziarul.fratia@yahoo.it
(a)rraman dit Albania
/ 22/02/2012Vangjel Shundi s-a stins ieri din viata. S-a dus la paradis un rraman adevarat. Dumnidza s-lu l’iarta.
Godot
/ 22/02/2012Dumnezeu să-l ierte. De văzut cum va putea fi înlocuit.
berciu
/ 22/02/2012Dumnezeu sa-l ieete si sa ii fie tarana usoara.
A fost un om curajos ,integru si de o mare generozitate.L-am cunoscut in toamna anului 2009 si apoi in 2010 can am venit sa cercetez pe rramani in Albania.
Este o pierdere pentru cauza farserotilor,pentru cauza romanismului din Balcani pentru lumea aromaneasca in general.Multe lucruri se bazau in comunitatea aromanilor din Albania pe pozitia dl.ui Shundi.sa vedem acum cu cine il inlocuiti.
Sincere condoleante.
Adina Berciu
Izabela Papazicu
/ 22/02/2012Un om ca el va ramane probabil de neinlocuit. Dar pentru cauza românismului aromânilor din Albania, si nu numai, va trebui ca toti românii – dacoromâni, aromâni, megleni, istrieni – sa punem umarul ca lucrurile sa mearga mai departe asa cum si-a dorit Vangjel Shundi. ACAA si revista “Frăția” vor continua pe acelasi drum conduse de un alt aromân destoinic.