Este cel mai recent manual de aromână aparut in lume. Dateaza din 2005, si a fost scris de Matilda Caragiu-Marioţeanu si Nicolae Saramandu.
Lucrarea reprezinta si o premiera, fiind primul manual de învăţare a dialectului aromân elaborat după metode moderne. El este redactat în sistemul de scriere tradiţională, adaptat şi fixat de scriitorii aromâni de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Tirajul infim de 3.000 de exemplare scos de Editura Academiei Române s-a epuizat rapid, iar eu sunt unul dintre putinii care se pot mandri cu o asemenea bijuterie in biblioteca personala.
In 2007, Societatea de Cultură Macedo-Română a beneficiat de finantare din partea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni in vederea reeditarii sale. SCMR şi-a propus distribuirea manualului în cadrul comunităţilor aromâne din Balcani, dar şi din diaspora, pentru a contribui la păstrarea dialectului aromân, la învăţarea lui corectă şi unitară şi la transmiterea pe mai departe a culturii tradiţionale a comunităţilor de aromâni din întreaga lume.
Alfabetul pe care il propun autorii este, asa cum e si normal, cel al limbii române literare, la care se adauga cateva diacritice, date de particularitatile dialectului aromân, ajungand astfel la 34 de litere.
Aceste 3 diacritice sunt:
Ḑ ḑ – se citeste “dz” (diacritica si sunetul corespunzator erau folosite exact in aceasta forma si in dialectul dacoromân pina acum un secol)
Ń ń – se citeste ca ñ din spaniola sau “gn” din franceza (ceea ce pseudoalfabetul de la Freiburg propune a se scrie “nj”)
Ľ ľ – se citeste ca “ll” din spaniola (ex. “Mallorca“) sau “gl” din italiana (ex. “figlio“) (ceea ce pseudoalfabetul de la Freiburg propune a se scrie “lj”)
Necesitatea acestor semne este data de palatalizare, un fenomen specific nu numai aromânei, prin care anumite consoane sufera o modificare fonetică, devenind palatale, adica se articulează prin atingerea sau apropierea dosului limbii de cerul gurii.
Desi caut sa nu ma abat niciodata de la aceasta grafie a dialectului aromân pe care o consider singura aprobata stiintific, eu folosesc pe blogul meu caracterele “ñ” si “dz” in respectivele situatii, recomandate si de alti lingvisti sau scriitori din patrimoniul culturii aromane, pentru a ma face mai bine inteles de catre cititorii mei, majoritatea nearomâni.
olahus
/ 22/06/2010Si? Are poze sexy?
Ionut
/ 22/06/2010mor de invidie ca nu am cartea asta … NOT!
olahus
/ 22/06/2010Saracul Emil… ce comentarii primeste de la noi
giony
/ 22/06/2010Salut,
ma poti ajuta sa fac si eu rost de carte? vreau sa-mi invat echipa de support sa scrie corect versurile de pe site
merci
Ţal Halciu
/ 22/06/2010Mă bucur să aflu că se va reedita ediţia din 2005. Sau deja s-a reeditat? Oricum ar fi, tare mult mi-aş dori sa cumpăr şi eu măcar un exemplar. Ne poţi da mai multe informaţii?
Emil Carageorge
/ 22/06/2010@ olahus & ionut: asa bloguri, asa commuri
@ giony: imi pare rau, nu te pot ajuta. Te pot ajuta in schimb sa scrii corect pentru ca este foarte simplu. Faci urmatoarele modificari pe site:
sh=ş
ts, tz=ţ
nj=ñ
lj=l’
si uite asa “armânjlj” revin ceea ce sunt, adica “armâñil’i”.
Iti recomand si aceasta postare:
http://daimadeadun.wordpress.com/2010/05/03/zboara-angrapsiti/
Problema site-ului tau este insa alta. Majoritatea versurilor sunt scoase dupa ureche, si nu reflecta intotdeauna realitatea. De exemplu, la “12 añi tu munţă-ñi fui” gasim urmatorul vers aiuritor:
“Ia adu tutu parãlu ncoa”
corect este:
“Ia adu dumbarălu ncoa”
“dumbarălu” inseamna “tamburina” si versul nu are nicio legatura cu banii… Sper ca nu mi-o iei in nume de rau si ca tu cu intreaga ta echipa stiti sa apreciati o critica constructiva.
@ Tal Halciu: mai mult decat ce am scris in postare nu cunosc… Incercati tu si giony la librariile online.
Marius Filip
/ 23/06/2010Emil
Deşi ai dreptate cu primii paşi ai scrierii aromâne corecte, există loc destul de variaţiune şi/sau greşeală şi dincolo de corectarea fatidicelor lj/nj.
De exemplu, cum se scrie “eu iau” în aromână, “eu l’eau”, “eu l’au” sau “eu l’iau”? Situaţii similare sunt multe.
Dacoromâna are şi ea mulţime de asemenea ambiguităţi rezolvate pe calea arbitrariului devenit normă (“gheaţă” şi nu “ghiaţă”, “unghie” şi nu “unghiie”, “este” şi nu “ieste”, şamd).
Revenind la scrierea aromână, pe lângă aspectul ne-romanic al scrierii Barba-Cunia, aceasta are dezavantajul mult mai mare că normarea situaţiilor limită este mult mai dificilă, utilizatorului fiindu-i mult mai greu să intuiască o formă corectă, oricare ar fi ea, prin acel noian de consoane.
Marius Filip
/ 23/06/2010Evident că în ultimul paragraf este vorba de scrierea Barba-Cunia.
Scrierea propusă de Matilda Caragiu Marioţeanu şi Nicu Saramandu – continuând vechea tradiţie a scrierii aromâne – are avantajul că se poate folosi de normele ortografice şi ortoepice dacoromâne acolo unde ele au aplicabilitate în aromână.
Căci bine zice vorba din moşi-strămoşi: “La ce bun atâta munCĂ CÂnd este unul gata preparat?”
— reclamă la sucul Tropicana din anii ’90.
Avigl'itorlu
/ 02/07/2010Dă-mi voie să te contrazic în legătură cu normarea arbitrară din română. Problema se pune în termeni de morfologie : e > ea, nu “ia” (pl. ghețuri > sg. gheață ; în plus, vine aromâna să ne ajute cu elucidarea problemei prin “gl’ețu”) ; se aude “unghiie” pentru că influența slavă ne-a alterat sunetul “e pur”, însă substantivele feminine ce la plural au forma “i”, la sg. au “e”, altfel am scrie “multe unghiii”
Marius Filip
/ 02/07/2010Cu siguranţă trebuia să pun ghilimele în jurul lui “arbitrar”. Există desigur justificări pentru scrierea existentă.
Totuşi, nescrierea iodizării slave – pentru a da doar un singur exemplu – este o regulă “arbitrară” (nu scriem iodizarea la “el”, “ea”, dar o scriem la “iapă”, “iarbă” – etimologic ar fi trebuit să fie “eapă”, “earbă”).
Se poate continua cu contragerile: într-o, nicio, vreo (pe vremea mea se scria “nici o” iar ceva mai înainte “vre-o”). Sau dacă ne ducem şi mai mult în timp avem “par’că”, “cassă” (pt. casa de bani) şamd.
Oricum, cred că într-un punct suntem 100% de acord: că scrierea unui idiom trebuie normată de specialişti, de cei care se pricep la analiza ştiinţifică a idiomului respectiv. Iar dacă scrierea trebuie ajustată, tot scecialiştii sunt cei care trebuie să decidă (v. alternanţa “nici o”/”nicio” din dacoromână).
Am depăşit cu mult vremea când simpla uzanţă generalizată certifică o normă de scriere – aşa cum este scrierea Barba-Cunia, a cărei generalizare pe internet nu o transformă într-o regulă de scriere cu sens dpdv ştiinţific.
Este nu numai prost dpdv lingvistic, ci şi păgubos – căci îi împiedică pe tinerii aromâni din afara României să poată citi româneşte, deci să aibă contact cu limba română literară – cu toate efectele benefice ce decurg de aici (şi mă refer în primul rând la primenirea vocabularului cu neologismele de care aromâna are atâta nevoie).
Să ne închipuim unde ar fi fost dacoromâna dacă Ţările Române ar fi rupt (sau nu ar fi dezvoltat) legăturile cu Occidentul (în special Franţa).
Dacoromâna din Moldova dar mai ales din Valahia s-ar fi impregnat şi mai mult de cuvinte turceşti şi greceşti, cea din Ardeal de cuvinte maghiare iar cea din Basarabia de cuvinte ruseşti.
Pe scurt spus, efectele asupra dacoromânei ar fi fost dezastruoase.
Exact în această situaţie se află aromâna din Balcani azi – iar aromânii nu au acolo nici măcar avantajul numărului, cum aveau aici dacoromânii acum 200 de ani.
Emil Carageorge
/ 23/06/2010iau = l’eau cf. Papahagi.
“Ambiguitatile” dovedesc ca aromana este inca vie, la fel ca dacoromana.
Ceea ce a propus tandemul Barba-Cunia nu este efectiv o scriere, ci exact ceea ce a definit Matilda Caragiu: “doar un amalgam de reguli inventate de amatori”.
Nu cred ca exista vreun caz in care normarea lingvistica pentru dacoromana sa nu aiba aplicabilitate in aromana, cu conditia stricta a grafiei traditionale.
Prin anii ’90 eram prea tanar revolutionar ca sa mai retin cate ceva din advertisingul preistoric romanesc. “Tropicana” imi spune ceva, dar chiar asa suna reclama? Oare Boursicot a inclus-o in colectia lui pentru “Noaptea devoratorilor”, ca nu cred ca mai gaseste asa ceva?!
Prentiss Tibi
/ 23/06/2010Revenind la scrierea aromână, pe lângă aspectul ne-romanic al scrierii Barba-Cunia, aceasta are dezavantajul mult mai mare că normarea situaţiilor limită este mult mai dificilă, utilizatorului fiindu-i mult mai greu să intuiască o formă corectă, oricare ar fi ea, prin acel noian de consoane.
+1
Emil Carageorge
/ 23/06/2010Tibi, ti-am cenzurat site-ul. Daca inca n-ai aflat, publicitatea pe blogul meu nu e gratuita.
Esau
/ 01/05/2012Esti fata sau baiat, adica esti Emil sau Izabela.
Izabela Papazicu
/ 01/05/2012Articolul a fost scris de Emil, comentariul este tot al lui, poza de la avatar am schimbat-o eu de cand am preluat blogul. Comentariile mele au numele meu.
-X-
/ 23/06/2010Zboară Niagrâpsiti … adica “vorbe negraite” ?
Prin liceu am citit o culegere de folclor intitulata “Folclor Aroman Grămostean”. Nu mai tin minte ce grafie a fost folosita insa, cu ajutorul mini-dictionarului de la sfirsitul cartii, m-am descurcat fara prea multa bataie de cap
.
Emil Carageorge
/ 23/06/2010Nu e chiar asa, dar inteleg ca ai vrut sa intuiesti transpunerea fara sa citesti in “About”. N-a fost greu, nu?
Culegerea de care vorbesti este o opera monumentala deoarece cuprinde cel mai amplu studiu facut vreodata asupra unei grupari compacte de aromani – gramostenii din Dobrogea. Grafia folosita este cea prezentata de mine in postare. Autorii cartii sunt N. Saramandu si N. Gh. Caraiani, iar anul aparitiei este 1982, cand aberatiile cu “nj” si “lj” nu se nascusera, iar daca le spuneai despre “minoritatea makedonarmana din Romania” chiar si celor care astazi tuna si fulgera (si injura) in stanga si in dreapta pentru ea, ti-ar fi ras in nas de cat poti fi de prost… Dar, deh… vremurile evolueaza… Unii involueaza…
olahus
/ 24/06/2010Foarte interesant ca ai ca avatar un cioan dacoroman, nu aroman. Sa inteleg ca pentru tine ideea de cioban se leaga, inconstient, de aceasta imagine, pe care o stii dinainte sa vezi cum aratau ciobanii vostri?
cineva
/ 24/06/2010Eu credeam ca e poza lui Emil Carageorge la avatar.Da, foarte interesant.
olahus
/ 25/06/2010cioban, nu cioan
olahus
/ 25/06/2010@cineva: nu si-ar lasa Emil poza reala la Avatar nici daca l-ai tortura punandu-l sa scrie cu grafia lui Barba
oani
/ 25/06/2010Emil, apropo ti yrafii shi kirearea di oarâ, mutrea unâ poezii genialâ alu George Vrană
Imperialiľi şi varvariľi
ti Vanghiu Dzega
Dupâ ţi imperiulu fu surpatu, noi imperialiľi ţi armasimu
apufâsimu s-bâgămu pri cali unu imperiu a limbâľei.
Di cara locurili a noastri furâ acâţati di varvari
apufâsimu s-nâ-adunămu tu unâ ţitati virtualâ,
iu s-lu bâgămu pri cali proiectulu.
Macâ vreamu unu imperiu a limbâľei,
prindea si ştimu cu ţi yrafie va u-nviştemu limba,
Ta s-putemu si-u-anichisimu ma efcula lumea,
acşi câ-nchisimu prota cuvenda ti aestu scupo,
di-apoia u-nchisimu polemica, di-apoia polemica si-adră polimu,
iara yrafia agiumsi ipothisi politicâ.
Dipu ayońea ţitatea si-umplu di tâburi,
ţitâţeaniľi si-avea adratâ tuţ filoloyi şi scriitori,
filoloyiľi şi scriitoriľi si-adrarâ tuţ alumtâtori armătuladz
şi ca nâscânts intelectuaľi alepţ ahurhirâ s-bagâ bombi
ti yramili ţi nu li-avea hari.
Aesti yrami eara împrumutati di la alti imperii
dzâţea nâscânţ mintimeńi,
alţâ mintimeńi dzâtsea:
aesti yrami voru apârari cu bana,
acşi câ va adrămu apoloyia a loru fârâ vârnă frixi,
eali suntu nyrăpsiti dipu tu suflitili a noastri
iu nu agiundzi vârnâ bombâ
ş-di-apoia avemu ş-noi bombili a noastri
ti yramili a loru chiruti cu aopsi varvarâ!
Cându apruftusirâ s-li vatâmâ tuti yramili,
alepţâľi ţitâţeańi loarâ di hâbari câ la poarta a ţitatiľei
ehţrâľi, di-alithea varvari, suntu etińi
si-u-atacâ mârata limbâ ţi-armasi dispuľeatâ
ş-niamintatâ.
Ma hara di noi!
Si-aflarâ dipu ayońea ndoi ţitâţeańi
mplińi di pulitichie ş-cu mari tińie ti xeńi
ţi-nyrăpsirâ cu yrami imperiali:
GHINI VINITU !
6-li di Andreu 2006 Yioryi Vrana
Emil Carageorge
/ 25/06/2010@Olahus: foarte interesant cum deosebesti tu un cioban dacoroman de unul aroman. Pentru cei care nu au vazut poza in toata splendoarea ei, o pot gasi in “About”.
La faza cu “poza reala” nu pot sa-ti spun decat ca apreciez foarte mult poantele inteligente si pe cei care stiu sa le faca!
@cineva: te felicit pentru intuitie si spiritul de observatie.
@ Oani: Haristo multu ti poezia alu lali Yoryi. Ari multu averu tu ea. Ma nu voi s-dzâc ţiva di aţei
“ndoi ţitâţeańi
mplińi di pulitichie ş-cu mari tińie ti xeńi”.
Aniviţaiu tora câ lali Vanghiu Dzega câlisi tuţ armâñil’i s-adună s-bagâ pi aradâ unâ oarâ ti totâna abeţeda armânească, i cari s-hibâ ea.
oani
/ 26/06/2010Ore Milo, nu dukescu!
Eshtsâ tu paereia “armanameayahoogroup”?
Emil Carageorge
/ 26/06/2010oani
/ 27/06/2010Hâbărli buni i slabi yinu prota pi grupu. Eshtsâ ma nu tu grupu? Ma s-nu eshtsâ, ma s-vrei potu s-ti bagu io.
Emil Carageorge
/ 27/06/2010Hiu, haristo multu lali.
lavi
/ 29/06/2010de ude pot cumpara cartea ? chiar si de pe internet ! astept raspuns
carmen
/ 29/06/2010Multa lume vrea cartea draga Lavi. Daca ai fi citit cu atentie ai fi vazut ca Emil nu te poate ajuta. A intrebat si Giony si tal Halciu si Emil a raspuns.
Din pacate nu esti singura care nu citeste cu atentie ce se scrie aici.
Emil Carageorge
/ 29/06/2010@ lavi & carmen: nu credeam ca atata lume ar putea fi interesata de ea… Imi pare rau, dar nu gasesc nicio solutie…
lavi
/ 29/06/2010imi pare rau dar nu am citit ! multumesc oricum
cineva
/ 30/06/2010de xerox nu ai auzit?
Emil Carageorge
/ 30/06/2010Chiar ma vezi rastignindu-mi cartea la 180 de grade ca sa fac 100 de copii a 340 de pagini fiecare, pe care sa le trimit apoi prin posta tuturor doritorilor?
Tal Teia
/ 30/06/2010Daca rolul acestui manual este acela de a ne ajuta sa existam ca FRATI AI ROMANILOR, sincer nu ma intereseaza si efortul depus pentru editarea ei e prea mare pentru un atat de mic rezultat.
HALAL IDENTITATE
Marius Filip
/ 01/07/2010Nimic nu poate fi mai groaznic decât a fi frate al românilor.
Chiar că halal identitate!
Emil Carageorge
/ 01/07/2010Se pare ca unele carti sunt pur si simplu PREA MARI pentru unii cititori.
Tal Teia
/ 01/07/2010Ma refeream la rolul cartii si nu la calitatea ei !!!!!!!
Mi se pare ilogic sa existam ca ” Frati ” cu ajutorul manualelor; manualul presupune o institutie de invatamant, pe care noi nu o putem avea, fiind frati si nu minoritate. Mi-am exprimat opinia de mai sus, avand in vedere pozitia dvs vehement exprimata de a nu fi declarati ca minoritate. Banuiesc ca doriti sa fim conservati, in Romania, cu ajutorul manualelor, asa cum sunt conservate unele triburi din Africa. Multumesc, nu!
Ar mai fi varianta ca nu stiti ce vreti. Citind opiniile dvs ma faceti sa ma intreb: A fi sa a nu fi? fireste, aroman….. sau roman!?!
LA ASTA M-AM REFERIT!!!!
Avigl'itorlu
/ 02/07/2010Madam a lui Teia (curată depersonalizare !),
1. civic – dacă părinții tăi au făcut decizia de a veni în România, faceți parte din națiunea română. Mai mult, statul nostru este un stat – națiune, iar națiunea este civică. În calitate de cetățeni vă asumați anumite obligații (unul ar fi nefalsificarea istoriei !).
2. cultural (aromânesc) – dacă ați fi cercetat cu atenție “lucrulu culturalu armânescu” ați fi apreciat acest manual si efortul depus de autorii ei. Că tot suntem la secțiunea asta am să fiu mai pezevenghi: cultural sunteți româncă… pentru că vorbiți fără să cunoasteți subiectul. Vedeți-o ca o glumă si nu ca o jignire a românilor
Esau
/ 01/05/2012Fii pe pace, nu ne simtim jigniti.
Emil Carageorge
/ 11/07/2010Despre rolul cartii si alte raspunsuri la durerile dvs. aici:
http://daimadeadun.wordpress.com/2010/04/15/seductia-tentatiei/
Revin cu aceeasi rugaminte fierbinte: nu comentati in necunostinta de cauza! Cititi, cititi, cititi!
Esau
/ 01/05/2012Sau cum ar zice Lenin : “Invatati, Invatati, Invatati !”