Disperată de succesul internautic al muzicii aromâneşti, m-am decis sa alcatuiesc un top al celor mai cautate melodii prin care motoarele au directionat cititorii catre blogul meu:
Locul V.
Oh, lele lele, oh
Câtu-ńi ti-am tu vreare
Oh, lele lele, oh
Dă-ńi şi ună bâşare
Cristian Ionescu – La muşată Armânâ
Un “classic hit”, piesa dă titlul albumului care i-a adus pe multi mucańi pentru prima data in contact cu aromânii, prin muzica lor. Unii mai povestesc si azi de vinilul pe care scratch-urile il faceau pana la urma complet inutilizabil.
Locul IV.
Armână, Armână,
Armână, ţi îmşată hii
Maşi di vrearea a ta, lea feată ńică
Io mi tuchii
Pindu – Armână
Melodia este greceasca si a devenit celebra dupa interpretarea lui Stelu Enache si Tandarica de pe albumul “Bachiţa”, sub titlul Natalis, mai aproape de varianta originala “Na hareis” a lui Notis Sfakianakis.
Locul III.
Cât ti voi, cât ti voi
Lea hoară armânească
Armâńil’i pri iu va s-ducă el’i
Nu ari s-ti agârşească
Sirma Granzulea – Cât ti voi lea hoară armânească
Tot din categoria “vintage”, piesa rememoreaza anii de tinerete ai fanilor cenaclului “Flacara”, unde a fost lansata de Vanghele Gogu.
Locul II.
Va-ńi beau ună arâchie,
Va-ńi beau şi-un cafe
Va-ńi beau şi-ună ţiyare
Că hiu chihâie
Makidonia – Va-ńi beau ună arâchie
O piesa de pahar relativ recent intrata in folclorul cumetriilor, mult gustata datorita cocktailului irezistibil rachiu-tigara-cafea, care te transforma intr-un fel de paşă.
Locul I.
when we return after a short break, don’t you dare touch that remote 
Pana la urmatoarea postare puteti face pariuri cu privire la piesa de pe primul loc.
Costin
/ 21/11/2011Intr-adevar hituri aceste melodii mai mult sau mai putin armanesti 100%, dar sunt ale noastre si sunt frumoase. Despre melodia “Armana ti mseata hii” nu adevenit cunoscuta datorita lui Stelu Enache ci celor de la Pindu (cel putin eu la ei am auzit-o prima data cantata cu mult inainte de Stelu Enache si mai este o versiune cantata de Hronciu Bacula din America sau Canada “Ti hari”). Mai asteptam si alte topuri
.
Dani Nancu
/ 21/11/2011Din câte știu eu, numai Hronciu Bacula a cântat varianta “Ți hari” pentru “Armână / Natalis”.
P.S. locuiește în New York, SUA. Tatăl lui, Iancu, este văr primar cu paplu a meu, Stila Bacula. Cât despre Baculadz se știe că sunt buni la cântat
La început știau cei din Razlogul bulgăresc, apoi cei din Messoropea grecească, mai încolo cei din Balagea “cadrilateră”, urmând să afle și cei din Sinoia dobrogeană, ca până la urmă să depășească până și granițele Constanței de-au ajuns câțiva și prin America: Hronciu împreună cu două voci feminine superbe, dar care, din păcate pentru noi aromânii, nu s-au lansat niciodată… teta Tancea (țal-Gica Godi) și Mariana Maju (verișoară primară de-a mamei). Poate mai încolo…
Costin
/ 22/11/2011Ai cumva si alte melodii cantate de Hronciu Bacula mai noi, in afara de cele de acum cativa ani?
Izabela Papazicu
/ 22/11/2011Pai cu ahâtâ soi cântâtoari, n-ar fi normal sa gasim pe youtube si niste muzica armâneascâ in interpretarea lui Dani?
Izabela Papazicu
/ 21/11/2011Cand am scris “a devenit celebra”, nu ma refeream la Armaname.
Si eu am auzit-o prima data cu titlul “Ţi hari”, cred ca era Agapis, desi aici scrie Vlahos: http://giony.ro/versuri-p/versuri-vlahos—tsi-hari/678
Costin
/ 21/11/2011Am inteles acum, este vb de melodiile armanesti care au devenit cunoste printre romani greseala mea. Despre melodia asta este era vorba “Ti hari”, a gresit cine a pus melodia pe situl respectiv, nu o canta Vlahos ci Hronciu Bacula. Cred ca o canta si Agapis si mai are si Kavalla o varianta asemanatoare.
Izabela Papazicu
/ 21/11/2011E multa confuzie pe net. Hronciu Bacula e Bogdan Lascu, ia uite aici:
Dani Nancu
/ 22/11/2011Care e confuzia aici? Este tot Hronciu și aici. Îmi cer scuze dacă te refereai la altceva!
Izabela Papazicu
/ 22/11/2011Nu ai de ce sa iti ceri scuze, pentru ca ai inteles perfect: este vorba despre o confuzie. Melodia de mai sus apare pe un CD (l-am avut in mana, deci vorbesc pe concret) care are trecut la voce numele de Bogdan Lascu. Uite mai jos o alta piesa de pe acelasi CD cu aceeasi voce:
Deci Hronciu e Bogdan Lascu?
Lotus
/ 21/11/2011Părerea mea:
La muşată Armânâ – faină, aduce cu o melodie din folclorul românesc dar n-aş putea să-ţi zic cu care; vocea e cam adormită.
Armână – se simte că nu-i de pe la noi; să zicem că merge cât de cât, că-i ritmată. Vocea foarte lălăită.
Cât ti voi lea hoară armânească – super, şi în sfârşit o voce care-mi place. Seamănă la refren cu Tu Ardeal.
Va-ńi beau ună arâchie – un fel de penibiliciune, lol, oare ce urmează pe locu-ntâi?
De observat similitudinile cu folclorul daco-românesc, în proporţie de 75% (până acum) faţă de numai 25% similitudini cu cel grecesc…
ADiamandi
/ 23/11/2011Este pierdere de vreme sa studiezi sonoritatea unor cantecele precum cele de mai sus, nu au legatura cu creatia populara. Uite pentru studiu
Izabela Papazicu
/ 21/11/2011N-a fost greu sa-ti dai seama ca Sirma e cantareata profesionista de folclor, iar “La muşată Armânâ” este courtesy of Electrecord label
http://daimadeadun.wordpress.com/2011/11/11/10-lucruri-pe-care-sa-nu-le-faci-la-o-nunta-de-machidoni/
“Penibiliciunea” este number one la cumetriile machidonesti, asa ca daca nimeresti vreodata pe-acolo, nu uita de cele 10 lucruri pe care ti le-am predat aici
Si avand in vedere ca “Armana” e greceasca, proportia este in final de 100% similitudine romaneasca, q.e.d.
Lotus
/ 21/11/2011Păi probabil n-ar fi fost greu dacă mi-ar fi trecut prin cap să mă uit cine e Sirma şi ce etichetă e trecută pe album, Electrecord dacă zici tu… Dar nu m-am uitat. Şi de aici rezultă diferenţele dintre fete şi băieţi: tu ca băiat eşti idealist, te uiţi la cât e de frumoasă, la ce suflet are, la cum gândeşte, ea pe de altă parte ţi-a şi făcut radiografia: unde lucrezi, cât câştigi, cu cine locuieşti…
cersipamantromanesc
/ 21/11/2011Frumos! Inca odata ne dam seama ca ne invidiaza multi si pentru ca avem un folclor atat de frumos si de variat …
Am preluat aceste bijuterii pe blogul meu si nu au intarziat sa vina cu intrebari vizitatorii mei.
Un ardelean a simtit o oarece apropiere a cantecului “Cât ti voi lea hoară armânească”, cu unul din cantecele indragite ardelenesti.
Sa fiu sincer,si eu am simtit apropierea si nu stiu cui apartine de la inceput,ardelenilor sau aromanilor aceasta melodie si nici nu conteaza, atata timp cat e de-a noastra,romaneasca…
Am fost rugat sa soun ce zic versurile si evident am dat fuga la tine, cu rugamintea sa ne ajuti cu o transpunere in dialectul daco-roman.Ne ajutI?Plecaciune,mandra domnita!
ADiamandi
/ 23/11/2011cantecul “Cât ti voi lea hoară armânească” este doar o transpunere a acestuia
Cui apartine de la inceput oricum nu are nicio importanta si cantecul daco-romanesc este destul de recent.
Izabela Papazicu
/ 23/11/2011Tu zici ca dacoromaneasca de mai sus e destul de recenta. Vanghele o canta la Cenaclu acum vreo 30 de ani. Versurile sunt leit cele aromanesti si incep cu “mi-aduc aminte daima”, deci cred ca piesa asta e “cover”, iar originalul e aromanesc.
ADiamandi
/ 23/11/2011Prin recenta vroiam sa zic ca s-ar putea gasi autorul versurilor, cum ar fi dascalul Palavastru de la scoala primara din Cotarcesti.
Intr-adevar se aude “daima”= mereu in turca. Tudor Ungureanu cu ansamblul Stefan Voda din Capriana, Rep. Moldova este posibil sa fi preluat melodia de la Vanghele Gogu, dar asta doar dupa 1992.
OK, stabilim varianta aromaneasca ca fiind cea initiala. Sa presupunem ca orchestratia ar lipsi. Conform versurilor (rememorarea nostalgica a vietii rurale – deci nu-i prea veche) si ritmul de joc daco-romanesc => este o creatie facuta aici recent.
O sa mai caut
Izabela Papazicu
/ 21/11/2011Am vazut videoclipurile pe blogul tau, dar n-am vazut niciun comm inca, ceea ce ma nedumereste. Uite versurile cantecului, nu cred ca sunt probleme cu transpunerea in dacoromana:
Di cându easti eta
Dorlu di hoarâ-i greu
C-aşi l’i-ascrisu a armânlui
Şi-i dat di Dumniḑă
Cât ti voi, cât ti voi
Lea hoară armânească
Armâńil’i pri iu va s-ducă el’i
Nu ari s-ti agârşească
Ńi-aduc aminti daima
Di cându earam ńic
Că noi ţâneam în casă
Oaia cu ńel ciruc
Ńi-aduc aminti daima
Di când-earam la hoară
Câ laptili di oai
Eara prota mâcari
Cu pârpoḑ di lânâ
Ş-cu câciuli în cap
Nu nă eara arcoari
Ni tu chiro angl’iţatu
Di ńercuri pânâ ńercuri
Numţâli câ ţânea
Ţi gimbuşi mari
Ş-ţi cântiţi-s cânta
Cât ti voi, cât ti voi
Lea hoară armânească
Armâńil’i pri iu va s-ducă el’i
Nu ari s-ti agârşească
cersipamantromanesc
/ 22/11/2011Nu am afisat commurile pentru ca am preferat sa dau transpunerea versurilor odata cu solicitarea.
cersipamantromanesc
/ 22/11/2011Multumesc Izabela.Am observat ca ti-a fost clonata o fotografie.Sa le fie rusine!
Uite un dar muzical din partea mea insotite de urarile de bine ale “mucanului”care sunt eu…
Izabela Papazicu
/ 22/11/2011Despre ce poza clonata e vorba?
Te rog scrie-mi toate detaliile aici: http://daimadeadun.wordpress.com/numai-tu-si-izabela/
Mihai
/ 22/11/2011Ce s-a intamplat cu Vanghele Gogu? Stiti cumva de ce s-a retras din viata publica? Doar o curiozitate…
Godot
/ 22/11/2011@Dani Nancu, Iancu Hronciu de care zici, e ăl` din cântec – “Optu ani tricurî di atunţea”?
@ Iza, “La muşata armână”, din ce am înţeles, începuse să se cânte pe la cenaclul Flacără, după 80, cred că-i cea mai cunoscută melodie identificată de publicul larg ca “machidonească”.
Zicea bine din acordeon ghiftul.
“Cât ti voi, lea hoară armânească” a fost singura melodia “machidonească” pe care au fost capabili nişte lăutari ţigani din zona Buzăului s-o cânte, deci se revendică şi ea. Dovedit ştiinţific!
Izabela Papazicu
/ 23/11/2011“Zicea bine din acordeon ghiftul”
Video or didn’t happen!
TodeyM.
/ 04/01/2012Desigur că muzica aromână este fascinantă…”La muşată armânâ” fiind prima şi cea mai cunoscută melodie !
De vreo 2 săptămâni am observat că există la mulţi machidoni (chiar trăitori în România) o adevărată xenofobie faţă de români…de unde şi bancurile jignitoare cu “mucani/mocani”…
Acum să recunoaştem că şi machidonii sunt consideraţi “ciobani/oieri”, interesaţi în istoria lor de transhumanţă balcanică mai mult de oile şi afacerile lor decât de a avea o ţară, deşi mulţi visează la Makedonia Mare.
Acum, vorbind foarte serios, cum este posibil ca fraţii noştrii Aromâni, din stăpânitori absoluţi ai balcanilor sud-dunăreni, au ajuns să fie decimaţi, aproape asimilaţi şi dispersaţi timp de 1000 ani în toate cele 4 vânturi ? Cum aşa un neam brav, care şi-a păstrat limba străveche, foarte asemănătoare cu româna (aşa se vorbea în Ţările Române până acum 250 ani), tradiţiile şi religia să nu aibă o Patrie ?
În loc să existe V(a)lahia de Sud, Aromânia sau Makedonia, o ţară soră precum Basarabia sau o provincie istorică precum Moldova, au apărut mici state ale năvălitorilor migratori slavi, veniţi din stepele asiatice, iar urmaşii nativilor, tracii latinizaţi, trăiesc izolaţi în mici dar compacte comunităţi, acolo unde s-au refugiat din calea războaielor sau unde sunt toleraţi de către cuceritori…
Pe undeva, soarta vlahilor armâni se aseamănă şi cu cea a indienilor nativi americani:
bravi luptători, iubitori ai naturii, limbii şi tradiţiilor strămoşilor, au fost alungaţi de către invadatori de pe pământurile lor bogate, împrăştiaţi şi forţaţi să trăiască doar în anumite zone !
virgil
/ 04/01/2012“xenofobia” aia a lui matale poate mai condimenteaza viata, nu te poti simti atins daca nu o cam meriti, zic si eu, ca nu le stiu pe toate ca mata.
ohooooo..era sa zic ca cernusi venin! da mata venisi, bre, sa arunci cu lopata!
virgil
/ 04/01/2012zi-ne bre, din ce tarisoara virtula esti, ca ma sunara prietenii, sa venim sa-ti uram, poate esti pe cai mari si ne rasplatesti pe masura!:)