Am avut acum ceva timp o discutie pe blogul meu cu niste cititori in legatura cu unul dintre cele mai cunoscute si frumoase cantece asa zis traditionale ale folclorului nostru, “Tu Machidunii“.
Că melodia nu este aromânească isi poate da seama orice suferind de otită. Eu spuneam că imi sună a turceasca, bazandu-ma si pe fapul că este preluata de folclorul dacoromân manelist si cantata de Irina log in si Fuego surugiul pe la diferite șușe cu “Mama si copilul” (cu nevoi speciale probabil) si mai ales că piesa este evident mai batrana decat mine.
Ceea ce intrigă insa la varianta aromânească sunt versurile.
Va sa zica in Macedonia se traia bine, dar nu oricand, ci numai pe vremea cand “Alexandru a nostru” 
isi plimba supusii in calatorii de relaxare prin trecatorile Asiei. De aici o intreaga teorie neoarmânista întru revendicarea călăretului bucefalic ca strămoș unic al poporului makedonarmân, unic mostenitor legitim al poporului stravechi civilizator pelasgo-trac, care ar detine exclusivitate pe toate marcile inregistrate sub titulatura “Mac(h)edon”.
Problema este că exact individul cu pricina, tanar cuceritor de vaste teritorii si persoane de acelasi sex, priceput manuitor de spada si pahare pline, al carui geniu strategic s-a evidentiat pregnant in fața unui nod, fiul filipic Iskender, nu este numai al nostru ci si al lor! Macedoneanul este revendicat cu tot cu titlu de niste asiatici, de români, si evident de toate popoarele din Peninsula Balcanica, fiecare avand dovezi clare privind intaietatea in zona, ceea ce le-ar justifica mai ales revendicarile teritoriale.
Dintre toti insa, cei mai aprigi sunt grecii, ca dovadă si faptul că de aici a pornit si varianta originala a cantecului amintit, in care George Dalaras ne povesteste despre suferintele mamei lui Alexandru. De unde prin tranzitivitate ajungem la concluzia că adevarata mamă a lui Alexandru Macedon nu era Angelina Jolie, asa cum gresit incearca sa ne bage in cap Hollywood-ul, ci Irina Loghin!
Lotus
/ 22/01/2012Poate că Angelina Jolie este mama lui adoptivă.
Lotus
/ 22/01/2012PS. Am observat că m-ai scos din moderare. Cu ce ocazie?
Estragon
/ 22/01/2012Legatura dintre macedonenii antici si aromani, sau, mai corect zis, dintre macedonenii antici si macedonenii de azi (slavii sudici, care vorbesc o paleo-bulgara) este atat de evidenta pe cat e legatura dintre Angelina Jolie si europarlamentarul Boier [...].
Ca argumente pe care sa le inteleaga toti, o confirma inclusiv multimea excesiv de foarte abundenta de Alexandri si Filipi care se afla pe lista alora de s-au reintors in Patria-Muma… Intre fix 0.9 si 1.07 de d-astia la vreo 1000 de nume de armani.
Nu mai spun ca in toata cultura orala a armanilor, singura care putea exista, nu se aduce nicaieri aminte de gayutul asta de Alexandru Macedon. Versurile au fost scornite la inceputul anilor `90, stiu si de cine, au venit pe fondul analfabetismului si apetentei de umflat in pene si prea-marire, marca a caracterului armanescu. Habar n-aveau ei de Macedonia Antica si de slavi, ei stiau ca Alexandru a fost ciumeg, mai tare chiar si ca evreii, apoi venea argumentul suprem (si unic): Macedon-machidoni, si gata, noi machidonii am stapanit juma de lume si am fi stapanit-o si acum. V-am zis, am fi fost mai tari ca evreii. Nu trebuie multa scoala, sau multe argumente, trebuie altceva, ca in toata “chestiunea aromaneasca”.
Common sense isn’t so common!
Izabela Papazicu
/ 22/01/2012@Lotus: Sau mama lui purtatoare. De noroc.
Nu prea ai spirit de observatie. Te-am scos din moderare de vreo doua-trei saptamani.
PS: Pentru ca meriti
@Estragon: Te inseli. Am gasit piesa pe o caseta audio inregistrata de parintii mei prin anii ’80. O canta Lupci.
Cu numele ai dreptate. Nu cunosc personal niciun aroman care sa aiba numele de Alexandru. Bunicii nostri nu aveau “Alexandru” inclus in catastiful de botezuri. Absolut deloc.
Iar boierul europarlamentar a avut o legatura cu Jolia. Ai uitat de badigardul cu glont pe teava pe care l-a imprumutat de la madam Pitt?
Costin
/ 23/01/2012ai gasit varianta armaneasca de prin anii ’80, mai ramane sa afli cand au fost scoase celelalte doua variante, greaceasca si romaneasca.
Izabela Papazicu
/ 23/01/2012Costine, credeam ca o sa-mi faci onoarea sa-ti scot din moderare un comentariu la postarea cu injuraturile, in care ti-am dat cuvantul de pe Facebook. Nu-i nimic. deocamdata ma multumesc si cu aberatiile pe care le-ai scris aici.
De aflat trebuie sa afli numai tu. Daca e adevarat zvonul care circula pe net ca ai fi un eminent student prin Grecia neoarmanista, ar fi trebuit sa stii ca varianta lui Dalaras e de prin anii ’70. Cu Irina nu te incurc, stiu ca nu face parte din aspiratiile tale muzical-filosofice…
Costin
/ 23/01/2012Faci o confuzie majora, nu sunt acel costin despre care ai citit tu pe net, oricum imi cer scuze ca ca am lasat cateva comentarii la postarile tale, nu o sa o mai fac pe viitor, chiar nu meriti.
Izabela Papazicu
/ 23/01/2012Poate chiar ai dreptate si esti doar o ”victima colaterala”, caz in care imi cer eu scuze.
Estragon
/ 22/01/2012Pai, inceputul anilor `80 am vrut sa scriu si eu, dar, cum n-ai functie de editare… Boier [...] e ultragios?
Izabela Papazicu
/ 22/01/2012Foarte. Te poate trimite in moderare pentru lezarea imaginii boierului mai mult decat o face el insusi.
Ziceai ca stii cine a facut versurile de la “Tu Machidunii”. E un mare secret, sau se poate afla numai contra cost?
Estragon
/ 22/01/2012Pai nu-i secret, dar era aiurea sa-l fac analfabet si sa-i dau si numele, pentru ca omul nu merita asta. Cert ca “al …. îi grim ş-tora, cu vreari ş` multî hari”.
Izabela Papazicu
/ 22/01/2012Pai fa-l frumos si destept si zi-i pe nume: Hrista Lupci. Interesant, nu stiam ca are atata imaginatie politico-poetica.
Lotus
/ 22/01/2012@Izabela
Ioi! (expresie pe care-am asimilat-o de la un prieten ungur) Da’ înainte cam ce credei despre mine?
PS: am observat mai demult, deşi prima dată am crezut că trec de moderare pentru că am schimbat adresa blogului cu care mă semnez. Dar apoi am văzut că merge indiferent de adresă. Deşi m-a bătut gândul că poate ţi-a fost mai uşor să mă scoţi decât să adaugi condiţii şi adrese la filtrare…
)
costa79
/ 23/01/2012Varianta in daco-romana a fost cantata de o formatie din Buzau prin anii ’80.
costa79
/ 23/01/2012Izabela Papazicu
/ 23/01/2012Frumoasa muzica, te duce cu gandul la pelasgi…
alexandrinus
/ 24/01/2012“Tânăr cuceritor de persoane de acelaşi sex (…)”. Ce exprimare nefericită, mai ales că niciun autor antic nu a consemnat ceea ce doreşti dumneata să insinuezi. În rest, splendide piese.
Izabela Papazicu
/ 25/01/2012Si multudinea de link-uri din care am extras si eu unul intr-un comentariu la postarea anterioara? E o conspiratie la nivel mondial pentru a-l discredita pe Alexandru in ochii electoratului?
Lotus
/ 25/01/2012Niciodată să nu bagi mâna în foc dacă sursele se rezumă la o serie de ziare şi reviste, un număr de posturi de televiziune sau “o multitudine de linkuri”… multitudine la care acum s-a mai adăugat un link: al tău.
În rest, e posibil să fi fost, dar până şi Wikipedia (proiect pe care nu-l agreezi) prezintă informaţia la nivel de zvon:
“Alexander’s sexuality has been the subject of speculation and controversy.[187] No ancient sources stated that Alexander had homosexual relationships, or that Alexander’s relationship with Hephaestion was sexual. Aelian, however, writes of Alexander’s visit to Troy where “Alexander garlanded the tomb of Achilles and Hephaestion that of Patroclus, the latter riddling that he was a beloved of Alexander, in just the same way as Patroclus was of Achilles”.[188] Noting that the word eromenos (ancient Greek for beloved) does not necessarily bear sexual meaning, Alexander may have been bisexual, which in his time was not controversial.”
De ce scriu asta? Nu pentru cum ai formulat articolul, că nu-i teză de doctorat, e blog şi conţine opinii personale, ci vizavi de replica ta de mai sus. Pentru că ştiu cazuri în care o multitudine de linkuri au dezinformat.
Izabela Papazicu
/ 25/01/2012“Alexander may have been bisexual, which in his time was not controversial.”
Subscriu 100%. Merci.
alexandrinus
/ 25/01/2012Am întâlnit, de-a lungul pribegiei mele internautice, numeroase link-uri şi semeni care dezinformează şi tastează anapoda. Chiar ieri am dat de un site al unui profesor de istorie gălăţean, în care se menţiona faptul că Alexandru a “reinstaurat democraţia în oraşele Asiei Mici (…)”. Şi multe altele asemenea.
Revenind la Alexandru, după cum spunea, niciun izvor istoric nu adevereşte chiar şi această bisexualitate a lui, despre care spui. De fapt, trei istorici marcanţi menţionează clar dragostea şi aprecierea lui Alexandru pentru Roxana, fiica lui Oxyartes; în plus, acesta era mult mai preocupat de arta militară şi de cuceririle teritoriale, decât de aspectele decandente ale vieţii. Încă de mic visa la glorie, iar acest fapt este atestat istoric.
alexandrinus
/ 26/01/2012Am citit pe îndelete întreg articolul şi mai am o precizare de făcut: Alexandru, în epopeea sa asiatică, nu a reprezentat niciodată Macedonia, ci Grecia (mai exact, Liga de la Corint – o alianţă între o serie de oraşe-state ale Greciei). După momentul-Ecbatana, când a făcut numeroase restructurări în cadrul armatei, a fost pe cont propriu, cutreierând de zor prin oikumene condus de propria-i obsesie. Adevărul e că Alexandru a iubit atât de mult Macedonia, încât nu s-a mai întors niciodată acolo; într-un final, cred că el depăşise asemenea micimi, cum ar fi iubirea de patrie.
Izabela Papazicu
/ 26/01/2012“era mult mai preocupat de arta militară şi de cuceririle teritoriale” – hai sa nu-l bagam in calendarul cu sfinti. Este un fapt stiut ca ii placea bautura si ca la o betie de pomina si-a ucis prietenul cel mai bun, lucru pe care l-a regretat pana la sfarsitul vietii.
“Alexandru, în epopeea sa asiatică, nu a reprezentat niciodată Macedonia, ci Grecia ” – asta ar trebui scris pe usa de la Fara, sa le intre o data pentru totdeauna in cap makedonarmanjlor ca neoarmanismul face jocul grecilor de a rupe aromanii de originea lor romaneasca!
alexandrinus
/ 26/01/2012Uciderea lui Cleitos a fost o greşeală; nu se va mai întâmpla. Dacă Alexandru nu are loc în calendarul cu sfinţi (căci acestea sunt pline numai de oameni “pioşi”), atunci cu siguranţă are un loc în gloriosul Olimp. Pe de altă parte, alcoolul era o necesară alinare împotriva istovitoarelor marşuri şi bătălii asiatice; privind însă în trecut, adolescent fiind, Alexandru ura beţiile şi chefurile la care să dădeau Filip şi numeroasa sa suita, căci nu înţelegea de ce bărbaţii pierd timp şi vigoare astfel, când ar putea să cucerească întreaga lume! Por que? Dar când l-a pus pe fugă pe Darius, a înţeles de ce. Iar Celitos nu a fost cel mai bun prieten al lui.
Marius Nicolae Toader
/ 04/02/2012Primul meu contact cu aromânii sau makidonii cum se spunea în popor, a fost la Medgidia, prin anii 1982-1983, exact în perioada când se coceau viitoarele manele, având ca bază de inspiraţie geamparalele dobrogene, muzica de petrecere armânească (nu cea oierească, tânguitoare şi atonală, cu nostalgia după acea Macedonie istorică pentru care n-a mai luptat nimeni), ritmurile orientale şi balcanice – în special sârbeşti !
Din dragoste pentru muzică şi datorită lui Gheorghe Hagi, am prins o simpatie şi o curiozitate aparte pentru istoria şi cultura aromânilor, începând încă de atunci să mă pasioneze etnogeneza popoarelor balcanice. Însă doar de 2-3 luni am început să înţeleg adevărata dramă a vlahilor aromâni: Cine suntem noi ?
Faptul că există 3 mari grupuri de interese care-şi revendică originea etnică, în funcţie de diferiţi factori, între care există dispute şi polemici aprinse, adică neînţelegeri istorice şi ireconciliabile, explică situaţia de facto. Din păcate, destul de mulţi aruncă vina pe alţii că le-ar fi impus educţia şi religia altfel decât în limba strămăşească – foarte asemănătoare cu limba română arhaică de până acum 200 ani, nu-i absolvă de faptul că nu prea au avut un conducător puternic care să-i converge către idealul Patriei şi Unirii tuturor sub un singur steag. Cu siguranţă că şi istoria a fost potrivnică, dar şi specificul geografic şi etnografic a contat decisiv la faptul că armânii n-au fost niciodată uniţi !
Referitor la evrei, din discuţiile de la grupurile armâneşti de pe internet, am aflat că au trăit peste tot pe lângă comunităţile de vlahi-armâni…probabil şi datorită destinului asemănător de popor apatrid, dar până la urmă evreii au Israelul.
În concluzie, reiau idea unui mare istoric şi anume că Aromânii au avut destinul ales al Primului popor eminamente European, conform principiului “Ubi bene, ibi patria”.
Dimândarea Părintească…atât a mai rămas !