(MrSport, unul dintre prietenii mei bloggeri, a descoperit si el un citat de antologie despre care s-a discutat de mai multe ori pe acest blog. Haideti sa-l rememoram sub forma unui guest post cu care ne face onoarea sa debuteze aici.)
Petre Tutea: “Am avut o conversatie odata cu Marin Preda, care ii ataca pe aromani. Zic:
-Domnule Marin Preda! Aromânii nu sunt români! Sunt super-români! Români absoluti – atat de loviti si de goniti, ca au instinct national de fiare haituite; iar eu si cu dumneata, traind in siguranta aici – avem forta domestica, de rațe! Macaim in batatura! Eu am stat cu aromâni in temnita…Pai nu sunt oameni, domnule! Sunt semizei! Daca pe unul il bate pana nu-i mai raman ochi in cap – nu declara nimic. Au o barbatie atat de perfecta!”





Godot
/ 19/02/2012Fără supărare, da` e nevoie stringentă de un minim standard de redactare. Diacriticele sunt marca limbii române, mi se pare absolut compromiţător pentru un tânăr cu interes în zona culturii şi istoriei, nemaivorbind de vreun profesionist – filolog sau ceva pe-acolo – să nu folosească diacritice. Iar struţo-cămilele în care punem căciuliţe doar unde avem noi impresia că e necesar, pentru a evita confuziile, sunt şi mai aiurea.
Iar citatul îmbină lirismul cu puţină exaltare şi nu-i nicio definiţie a aromânilor, oricât ne-ar plăcea nouă să agităm asta. E o dovadă importantă – venită din partea unei somităţi – adică e o dovadă cu legitimitate maximă a modului în care erau reflectate în conştiinţa unor reprezentanţi de frunte ai societăţii româneşti, ACELE caracteristici lăudate, observate la ACEI subiecţi cu care a intrat în contact. De la impresia extraordinară făcută de câţiva aromâni unui om (într-o situaţie şi mediu cu totul speciale şi predispuse la anumite supralicitări) şi până la definiţii ale aromânilor – ca identitate – e cale lungă de tot.
Izabela Papazicu
/ 19/02/2012E hai, spune si tu ca dna Kira:
Daca Petre Tutea era grec, ar fi spus ca aromanii sunt super-greci!
Tanarul mi-a trimis guest postul fara diacritice.
Godot
/ 19/02/2012Nu, mă, nu zic asta, sentimentele lui de admiraţie faţă de aromâni erau profunde, da` e mistificator să acredităm că ce-i mai bun într-un neam – în opinia unuia – ca fiind ce determină în întreg un neam. E un citat care poate fi folosit în multe feluri, da-i hazardat (să nu spun “tâmpenie”) să fie acreditat ca definiţie.
Sunt sute de mărturii ale călătorilor străini despre aromâni, de-a lungul vremii şi hărţii – scrisori, memorii, corespondenţă diplomatică, observaţii ale neutrilor, caracterizări.
Din astea ar fi ideal să se contureze – în opinia mea – o definiţie a aromânilor. Dar nici asta nu trebuie scrisă undeva, ea trebuie să se nască natural, sub forma a ceea ce înţelege şi simte fiecare din lecturarea modului în care au fost percepuţi aromânii de-a lungul veacurilor.
Ionut
/ 19/02/2012Stiam citatul, dar singur nu are valoare. Pus impreuna cu alte cateva sute (fara exagerare) scrise de catre cei ce au stat la Aiud, Gherla, Jilava, Targu-Ocna & co cu aromanii legionari, atunci ar fi o postare impresionanta.
Uite, vin eu cu unul:
Unul din macedonenii aflați între noi, un fost cioban dobrogean, îl certă aspru* că lăsase de bună voie să i se încuibe frica în oase.
Aurel State – Drumul Crucii, Vol. II, pag. 258
_________________
*Ioan Ianolide
Godot
/ 19/02/2012“Pus impreuna cu alte cateva sute (fara exagerare) scrise de catre cei ce au stat la Aiud, Gherla, Jilava, Targu-Ocna & co cu aromanii legionari, atunci ar fi o postare impresionanta.”
Deci, “ACELE caracteristici lăudate, observate la ACEI subiecţi…”
Deci, “e un citat care poate fi folosit în multe feluri, da-i hazardat (să nu spun “tâmpenie”) să fie acreditat ca definiţie.”
De ce-i hazardat, cred că-i evident din minima cunoaştere a unor episoade din istoria noastră contemporană.
Ionut
/ 19/02/2012Daca nu e in moderare ce am scris, sa nu se astepte cineva sa scriu din nou.
Izabela Papazicu
/ 19/02/2012A, hai ca l-am gasit, era in spam! Pe bune!
Lotus
/ 19/02/2012@Izabela Bagă diacritice. Până şi eu le folosesc. E o simplă chestie de instalare a limbii române pe Windows (din Control Panel), apoi comuţi cu alt+shift (sau cu ce taste or fi că le poţi şi configura) din en în ro şi invers. Dupa aia o să-ţi placă. Or să apară şi natural în text, nu ca acum, când nu ştiu cum le inserezi dar arată ca picate din Lună.
@Godot Există două moduri de a defini un om sau un popor: prin nota dominantă sau prin ce are el mai nobil, mai înalt, mai frumos. Al doilea mod merge mai în profunzime.
De fapt mai există unul, prin care defineşti oamenii după ce au mai urât în ei, şi care e puternic promovat, conştient sau nu, în anumite cercuri din online. Dar despre cel mai singurul bloger din blogosfera românească care iniţiat asta – cu altă ocazie.
Izabela Papazicu
/ 19/02/2012Merci, stiu cum se baga diacriticele
Sunt insa prea comoda si le folosesc numai in titluri si in corpul articolelor numai unde este neaparat nevoie de ele pentru a se intelege exact ce am scris.
Lotus
/ 19/02/2012Merge şi la comoditate…
Izabela Papazicu
/ 19/02/2012Merge! Din partea cuiva care se simte “fost cioban dobrogean”!
Godot
/ 19/02/2012“Există două moduri de a defini un om sau un popor: prin nota dominantă sau prin ce are el mai nobil, mai înalt, mai frumos. Al doilea mod merge mai în profunzime.”
Eu aş merge, în cazul nostru, pe antonimul lui “profuzime”, adică “superficial”, sau mai bine zis “emoţional şi liric”.
Izabela, sau dacă ţi-e foarte lene, descarcă în 10 sec. un program, AutoCorect v. 4.1.5, şi-ţi pune el toate diacriticele, cu o acurateţe mare. Dar e ca şi cum ai lua tot felul de tâmpenii de slăbit, în loc să faci mişcare şi să ai grijă la ce mănânci.
Izabela Papazicu
/ 19/02/2012Da, merci, chiar trebuia sa ma atingi
Hai sa lasam diacriticele ca sunt offtopic si sa ne concentram pe opera onorabilului guestpostist.
Lotus
/ 19/02/2012Godot, dar tu ce blog ai avut înainte de-a nu mai avea blog?
Godot
/ 19/02/2012N-auzi mă că eşti off-topic?
Ionut
/ 19/02/2012In imperiul otoman avem dovezi foarte clare ca vlahii erau considerati o elita fiindca erau foarte buni militari, erau foarte bogati, detineau monopolul transporturilor, detineau controlul vamilor, a trecatorilor, pazeau cele mai importante cetati, detineau hanurilor iar astazi sunt cei mai importanti hotelieri.
pam pam!
Camilressu
/ 25/02/2012Asta ne spun noua “istoricii romani” ca erau “elita”. Erau de fapt cei mai prosti, care nu comentau si stateau cu capu’ inclinat la tot ce le spuneau turcii! Erau fricosi, n-aveau tupeu sa-i contrazica, si nu existau altii mai fraieri care sa stea de paza!
Godot
/ 25/02/2012Numai fenomene pe blogul ăsta.
ADiamandi
/ 25/02/2012De lipsa de tupeu nu cred ca putem vorbi.
Treaba-i ca o parte greu de cuantificat a albanezilor cosovari musulmani se autodenumesc vlahi (nici nu se poate estima cat de multi romani balcanici s-au turcit) iar sarbii cosovari sunt in buna masura tot romani. In Bosnia iarasi e dovada de prostie: “sarbii” cu “musulmanii” de pe muntele “Romanija” se jignesc cu apelativul de vlah si apoi se casapesc. Probabil ca multe grupuri de oameni cand isi schimba identitatea se radicalizeaza.
Izabela Papazicu
/ 26/02/2012Cred ca “fenomenul” a vrut sa faca referire romani in general, si la relatia lor de supunere fata de Inalta Poarta timp de jumatate de mileniu.
Godot
/ 26/02/2012X se referă la vlahii din cadrul Imperiului Otoman – aromânii – ca fiind superextra.
Y ori a) îl contrazice, susţinând că sunt contrariul lui superextra
ori b) se referă la vlahii-vlahi, nord-dunăreni, ca fiind contrariul lui super-extra.
Cum nici caracterizarea unora nici a celorlalţi nu se încadrează în adevărul istoric, preluând teze partizane, oricum ar fi intenţia, tot fenomen e.
Izabela Papazicu
/ 26/02/2012Poate ca Y l-a citit pe Patapievici
Godot
/ 26/02/2012Aaa, aşa se iesplică. Deci, o postare ca de cur, produsă de o inimă ca piftia (şi ca curu`) şi de un creier apos, generat de puturoşenia abisală a statutului sufletului românesc. Zici că-i scoasă din debara. Ptiu.
Izabela Papazicu
/ 26/02/2012Sau puteai pur si simplu sa zici ca-i patibulara
ADiamandi
/ 27/02/2012@Iza:
relatia romanilor (si aici ne vom referi la cei care s-au asimilat mai putin- nordicii), cu Inalta Poarta nu este una de categorica supusenie timp de jumatate de mileniu. Daca sarbii, bulgarii si albanezii se lauda cu ultimele batalii in sec XV si apoi tac 4-500 ani, in Tarile Romane boierii nu-si mai aleg domn abia in sec XVIII.
Ca idee de military valour : ordinul nobil al spahiilor, ce suferiser si decadere economica cu pierderea timar-urilor, si-a pierdut importanta militara prin masacrare la Giurgiu.
despre romanii sudici si faptele de vitejie se pot insira in general lupte de guerila: clanurile farserote nesupuse, infrangerea suferita de oastea aromano-greceasca la 1821 in Moldova in fata unei armate turcesti la jumatate, razboaiele greco-turce (unde grecii isi luau de fiecare data bataie). In general soldatul “grec” a fost de foarte proasta calitate, doar unitatile de munte “ţiola” mai spalau uneori rusinea.
Godot
/ 19/02/2012Zi sincer, ai fost pe la Laguna?
Ionut
/ 19/02/2012Detaliaza … ca am fost in vreo 2 locuri cu numele asta si intr-o masina Laguna.
Razvan
/ 19/02/2012Prima dată, citatul ăsta m-a făcut curios ce-i cu aromânii
ar fi frumos să postezi şi alte povestiri de genul acesta – nu de alta, dar altfel vă lăudaţi voi
Izabela Papazicu
/ 19/02/2012Adica abia acum ai aflat de conversatia asta dintre Tutea si Preda?
Razvan
/ 20/02/2012Da, dar eram mic când am citit asta prima oară
Razvan
/ 20/02/2012Adică o ştiam de mult..stai că nu citisem bine întrebarea :-j
nicolea ND
/ 27/02/2012Bolintineanu spune clar ce era cu aromânii din Macedonia(si nu numai)- port, traditii etc, dupa ce a calatorit(ba a mai si ramas acolo ceva vreme) in Balcani, printre ei, in cartea “Românii din Macedonia”, tiparita la Bucuresti in 1863. Reamintesc ca insusi Bolintineanu se tragea dintr-un tata aromân, Ienache Cosmad din Ohrida. Spune ce fel de sila aveau aromâncele fata de greci si cat de putin comunicative erau cu astia, spune cum femeile tineau casa, cum vajaiau in grupuri – calari si inarmate – nu o data le-a vazut asa, spune el acolo multe, pentru cine are ochi de vazut.