Avantaje în familia tradițională aromânească (II)

Carabash ZoePiesele de imbracaminte, scoase cu grija din dulapuri, au denumiri vechi, cu rezonante ciudate. Rochia e “plistirna” (plisirnâ – nota IP), in picioare se incalta “parpote” (pârpodi – nota IP), “barn” (bârnu – nota IP) i se zice sortului cu modele brodate, iar naframele de pe cap se cheama “lacuri” (lâhuri – nota IP). Culorile sunt pure, violente, crude, fara ornamente.

Predomina negrul si rosul, dar un rosu aproape vermillon, cu stralucirea domolita de veacurile care au trecut peste ele. Barbatii ar trebui sa imbrace “cioarecii” si un soi de fuste de lana in care, pe vremuri, isi infigeau armele – pustile cu teava lunga coborate din razboaiele Eteriei.

Obiceiuri stravechi
Teti Zoe, cu obrajii aprinsi de iuteala pregatirilor, pare cel mai in largul ei. A vazut atatea sarbatori, incat se simte chiar bine in forfota din jur. Ea este cea care aduce din casa ceaunul mare de arama si “steagul” din dantela alba cu o cruce in varf, simbolul bucuriei si al belsugului, cu care se face “inchinarea dinaintea mesei”.

“Noi suntem crestini ortodocsi, asa ne-am pomenit, si orice ar spune altii, ramanem asa cum ne-am nascut: oameni cu frica lui Dumnezeu. Numai vremurile s-au mai schimbat, noi nu. Cand imi aduc aminte prin cate nunti si botezuri machedonesti am trecut, simt ca uite, traiesc cu folos pentru natia noastra aromana”, zambeste ca de-o amintire “sefa” casei Carabaș.

Asaza pe masa “paurele” (pâyurili – nota IP) (canitele mici pentru rachiu, pe care nu le folosesc la mesele obisnuite, ci doar la sarbatori) si aduce mancarea si “pitele”, cum le zic aromanii, care nu se pun in farfurii, ci numai pe funduri din lemn vechi de stejar. “Asa ne-au obisnuit batranii, cu obiceiurile care se transmit de la mama la fiica si tot asa, mai departe.

Traditia cere ca o nunta la machedoni sa tina sapte zile incheiate. Asa a fost si la nunta mea si la ale tuturor rudelor noastre. Dar, astazi, tinerii sunt mai grabiti, nu mai tin chiar asa de obiceiurile vechi. Se modernizeaza si ei, asculta alta muzica, multi nici nu mai stiu dansul machedonesc.”

Pita si piperchile
Aromanilor moderni le-au mai ramas neschimbate limba in care invata si se roaga si cateva feluri de mancare specifice, cu retetele tinute in mare secret. Zoe este mare specialista a mancarurilor traditionale armanesti: pita si piperchile. Pita nu este paine. E un fel de placinta mare si pufoasa, umpluta cu carne, cu branza sau cu spanac, iar piperchile sunt rulouri din legume, mici cat degetul mic, prajite aromitor pe toate partile si apoi “inecate” in smantana.

“Aluaturile nu sunt obisnuite. Sunt facute cu drojdie si se framanta cu o seara inainte, mai mult de trei ore. Alt secret al pitelor machedonesti este ca ele nu se prajesc pe orice fel de foc. Tigaia se unge cu ulei, ca pentru clatite, dar trebuie sa stii cum si cat – altfel, ori se arde, ori nu se coace”, zice Zoe, imbujorata de caldura si se intoarce harnica la pregatirile ei.

(articol de Adrian Ciltan in “Avantaje”, septembrie 2007)

Cititi si: Avantaje în familia tradițională aromânească (I)

About these ads
Următorul post
Scrie un comentariu

5 comentarii

  1. armatolul

     /  01/08/2012

    “piperchile sunt rulouri din legume, mici cat degetul mic, prajite aromitor pe toate partile si apoi “inecate” in smantana.”
    huh??? ip, nu puteai sa notezi si aici ceva?

    Răspunde
    • :) Asteptam primul cititor caruia sa ii sara tandara ca sa ii pot spune ca am rezistat tentatiei de a face vreo corectura acolo, gandindu-ma ca teta Ița Carabaș are probabil vreo reteta personala pe care a botezat-o astfel…

      Răspunde
      • armatolul

         /  02/08/2012

        ma simt manipulat, ai aruncat momeala, eu am muscat si uite in ce situatie am ajuns.
        teta asta nu avea o carciuma ‘la machedoni’, printre blocurile din fata mall-ului vitan? n-am fost, dar am auzit ca facea pite si alte mancaruri armanesti la comanda. sunai, comandai si te duceai a doua zi sa consumi. si parca se ocupa intr-o vreme de o publicatie ‘firimida’? am dreptate?

      • Ba da, vezi ca stii? Pe blogul meu scrie si despre carciuma si despre fimirida. Ia uite aicea niste machidoace frumoase: http://daimadeadun.wordpress.com/2010/02/28/arada-a-musuteataeli-la-featili-armani/

  1. Avantaje în familia tradițională aromânească (III) « Zboară Niangrâpsiti – blog armânescu

Lasă un comentariu

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 140 other followers

%d bloggers like this: