Mai e nevoie de vreo traducere? (II)

Vorbeam de serile emoționante de joi de la ”comunitate”; acolo am avut ocazia să descopăr, cu traducerea de rigoare, cîteva cîntece tulburătoare, în care se regăsește viața aspră a ”picurarilor” (armânii au fost dintodeauna păstori destoinici), și din versurile cărora am înțeles de unde rezidă forța acestei comunități mici, care a înfruntat vitregiile și nedreptățile istoriei.

(more…)

Ce caută laserul în imprimantă?

Dragii mei, aflati ca zilele acestea am hotarat sa ma innoiesc. :)

(more…)

Se pare că tatăl lui era macedonean

Dacă-l întrebai pe Sergiu Nicolaescu care este eroul de istorie românească cel mai adânc pătruns în sufletul lui, îţi răspundea fără clipească: Mihai Viteazul. Dacă-l întrebai pe Sergiu Nicolaescu cam care ar fi portretul robot al românului, în care s-ar strânge calităţile şi defectele românului, ţi-ar fi răspuns la fel, rostind numele Mihai Viteazul.

(more…)

Mai e nevoie de vreo traducere? (I)

M-am mîndrit întotdeauna cu faptul că sînt pe sfert aromân, dinspre bunicul Cantili și, chiar dacă nu cunosc limba (sic!), știu pe dinafară strofe din imnul armânilor, particip la Ziua lor națională (anul acesta s-a ținut lângă Hanul lui Manuc) și la alte manifestări artistice, ”convocat” prin telefon și mail de Stila Beca.

(more…)

Nu crede că vlahii sunt un popor separat, așa cum pretind unii pe la București (II)

Spre deosebire de alti aromani din Balcani, care se autodefinesc drept cipani, farsiroti sau tintari, cei din Rodopi spun despre ei ca-s “gramosteni”, adica au ca loc de provenienta orasul Gramos din Grecia, candva populat cu o mare comunitate vlaha.

(more…)

Fashion advice pentru cei mici

Adica ce, credeati ca cei mici nu au nevoie de asa ceva?

(more…)

Avertismentul trimis de greci preotului Papa Dimitrie care a introdus limba româna în biserică

Florina, 14 decemvrie 1895

(more…)

Simona a învins-o pe Serena!

O stire de utima ora confirma inca o reusita a machidoancei noastre.

(more…)

Asasinarea unui aromân aduce România în pragul războiului cu Bulgaria (II)

La cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-lea, Imperiul Otoman, care stăpânea încă teritorii însemnate în Peninsula Balcanică, se afla în plină disoluţie internă, măcinat atât de dorinţa de libertate a popoarelor oprimate, cât şi de lupta dintre adepţii monarhiei constituţionale de tip european şi cei ai sultanatului absolutist islamic. Moştenirea sa era vizată deopotrivă de Imperiul Austro-Ungar şi de cel ţarist. Nodul gordian, Macedonia, era ţinta revendicărilor Serbiei, Bulgariei şi Greciei, care se credeau, toate, îndreptăţite să îşi adjudece această regiune istorică.

(more…)

Cum aveau aromânii casele şi bucătăriile

Încă se mai găseşte ahitectura autentică aromânească, dar prin nordul Greciei. Localităţile de care vorbesc, pur aromâneşti, erau structurate în vârful munţilor, cu sisteme de adus şi de evacuare a apei, cu străzi din piatră naturală, care străbat direct muntele. Principalele materiale folosite de aromâni erau lemnul şi piatra, construind case trainice. Specifice localităţilor aromâneşti sunt piaţetele rotunde, denumite „plateea”. Fiind amplasată în centru, în această piaţetă se întâlneau localnicii. Nu departe de plateea se regăsea biserica. Încă din vechi timpuri aromânii au fost consideraţi oameni ordonaţi, satele lor erau curate, lucru recunoscut chiar şi de etnografi şi călători, conform Societăţii Culturale Aromâne.

(more…)

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 136 other followers