Prezența ambasadorului Republicii Macedonia la o emisiune a dat senzația că aromânii sunt macedoneni (I)

Alexandru Mihalcea: Am asistat, pe parcursul anului trecut, 2005, la mai multe incercari de impunere, din partea unui grup de aromâni, ca recunoastere a acestora drept minoritate nationala in Romania. Cum apreciati dvs., ca profesor de istorie, autor al mai multor studii privind istoria romanității balcanice, acest demers al fratilor nostri aromâni?

Stoica Lascu: Bine ziceti, fratii nostri aromâni, numai că trebuie adaugat: cele cateva persoane care tot agita iraționalitatea cu pricina nu sunt decat niste frati rataciti, un fel de neogrecomani (dati la intors insa) – cum erau numiti in perioada de pana la primul razboi mondial, dar si ulterior, acei aromâni care-si identificau apartenenta national-culturala la elenism, considerandu-se a nu avea nicio legătura cu poporul și naționalitatea română.

(mai mult…)

Valeriu Papahagi – „Viaţa culturală a aromânilor în secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a celui de-al XIX-lea”

Pentru Valeriu Papahagi (1905/06 – 1983), învăţat romanist, universitar şi diplomat – fiul unuia dintre liderii aromânilor din Cadrilater în primele decenii ale secolului XX, Nicolae Papahagi, el însuşi profesor, fondator de instituţii culturale româneşti, publicist, scriitor şi diplomat –, istoria aromânilor a constituit o preocupare de-o viaţă. Primele studii pe această temă le-a scris în perioada interbelică, după ce, la recomandarea lui Nicolae Iorga, a primit o bursă la Şcoala Românească din Franţa, ceea ce i-a oferit posibilitatea să facă cercetări de arhivă la Veneţia, Genova şi Paris. Mai târziu, în perioada 1940-1946, cât a fost ataşat cultural al Legaţiei române de la Madrid, cercetările sale arhivistice cu privire la trecutul european al aromânilor aveau să fie extinse şi aprofundate.

(mai mult…)

Angajare la firmă de videochat: da sau nu?

Haideti sa lamurim din start un aspect extrem de important: intentia mea nu este sa conving pe nimeni de nimic.

(mai mult…)

„Te operezi sau te laşi de tenis!”

Simona Halep e în faţa turneului care i-a adus cele mai mari satisfacţii din carieră. La începutul lui iunie 2014, românca uimea lumea tenisului şi ajungea până în finală la Roland Garros, unde a cedat greu, la capătul a trei seturi istovitoare, duelul cu Maria Şarapova.

(mai mult…)

„Armânii” nu sunt o minoritate, ci o parte a neamului românesc

În România, armânii au un statut particular nu sunt consideraţi ca fiind o minoritate naţională (asemenea maghiarilor, tătarilor, ucrainienilor, etc) ci ca o parte din neamul românesc, repatriată din Balcani în patria-mamă, conform teoriei istorice care afirmă că „vatra străromână” se găsea exclusiv în nordul Dunării, această teorie fiind predominantă în România, Serbia şi Bulgaria.

(mai mult…)

Ce limbă vorbea Alexandru Macedon?

Să nu-şi închipuie specialiştii că numai ei pot scrie despre istorie!

Nicolae Ceaușescu

Una dintre cele mai cretine teorii pe care le-am auzit in viata mea, comparabila poate doar cu aceea că latina provine din limba dacilor, este cea care sta la baza nebuniei neoarmâniste si care postuleaza că macedonenii de pe vremea lui Alexandru cel Mare vorbeau… aromâna, o limba primordiala – numita de gurul Stefanoski „makedonă” – din care se trag toate limbile vorbite astazi in lume.

(mai mult…)

Cine prinde buchetul?

Unul dintre cele mai ravnite lucruri in viata este pentru anumite persoane de sex feminin prinderea buchetului pe care il arunca mireasa la o nunta.

(mai mult…)

Mai pot rezista aromânii în Balcani? (II)

Aşa de implacabil este procesul acesa economic forţat de împrejurări neaşteptate încât, chiar dacă am presupune că s-ar putea traduce în fapt „planurile de ajutorare economică a Aromânilor,” preconizate de câţiva idealişti, partizani ai rămânerii lor pe loc, totuşi nu vor schimba cu nimic mersul lucrurilor.

(mai mult…)

Ne scriu grecomanii…

Nu mai este de mult un secret pentru nimeni că asa-zișii „neoarmâniști” sunt de fapt varianta moderna a grecomanilor din secolele trecute, care aveau ca unic scop in viata sa extermine identitatea românească a aromânilor cu care veneau in contact.

(mai mult…)

Ziua românilor din Macedonia

De la revoluţia din decembrie 1989, istoricii şi memorialiştii au recuperat tripla semnificaţie a zilei de 10 mai: 10 mai 1866, ziua în care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea în Bucureşti, 10 mai 1877, ziua în care era proclamată independenţa de stat a României, şi 10 mai 1881, ziua în care România devenea Regatul României.

(mai mult…)

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 190 other followers